NOUTATI

Titu: Cum a fost sărbătorită Unirea Principatelor Române la 165 de ani de la evenimentul care a schimbat destinul României

La 24 ianuarie 2024, orașul Titu a găzduit o manifestare culturală și religioasă dedicată aniversării a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, actul fondator al statului modern român. Evenimentul, organizat de Biblioteca Orășenească Titu și Casa de Cultură Titu, cu sprijinul autorităților locale și al partenerilor educaționali, a avut loc în Parcul Orășenesc Titu, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel care a realizat unirea politică a Moldovei și Țării Românești în 1859.

Manifestarea a început cu o slujbă de mulțumire oficiată de un sobor de preoți, sub coordonarea preotului protopop Ionel Pațanghel, în prezența viceprimarului orașului Titu, doamna profesor Gabriela Chițu, și a administratorului public, domnul Marius Sandu. Au urmat discursuri ale reprezentanților administrației publice și ai Consiliului Local Titu, care au evocat semnificația istorică și actuală a Unirii Principatelor Române, precum și reformele inițiate de domnitorul Cuza, care au consolidat tânărul stat român.

Printre reformele amintite s-au numărat secularizarea averilor mânăstirești, Legea rurală, Legea Instrucțiunii publice, organizarea justiției și a armatei. De asemenea, s-a subliniat rolul diplomației românești în obținerea recunoașterii internaționale a unirii, în conformitate cu Convenția de la Paris din 1858.

Evenimentul a continuat cu recitaluri poetice și muzicale, susținute de elevi și profesori de la școlile și liceele din oraș, care au recitat versuri și cântece patriotice dedicate Unirii Principatelor Române. Manifestarea s-a încheiat cu o horă tradițională, la care au participat cadre didactice, elevi, tineri și cetățeni ai orașului, exprimând astfel unitatea în cuget și în simțiri a poporului român.

În cuvintele istoricului Nicolae Iorga, citate la finalul evenimentului: “Această unire românească n-ar avea nici o valoare dacă nu s-ar sprijini pe însăși conștiința noastră despre necesitatea ei, despre caracterul ei sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi, ceea ce nu înțelege o mulțime de lume, o condiție pentru existența însăși a poporului român.”