Bucureștiul a devenit pionier în Uniunea Europeană prin aprobarea și reglementarea tehnologiei reactorului modular de mici dimensiuni, construit de compania americană NuScale. Strategia ambițioasă de reindustrializare a localității dâmbovițene Doicești vizează implementarea a 6 mini-reactoare nucleare pe site-ul unei centrale pe cărbune desființate cu un deceniu în urmă. Experimentul atrage atenția Europei, în contextul căutării de soluții viabile pentru modernizarea regiunilor defavorizate și atingerea obiectivelor de mediu.
Desfășurate pe un teren de 40 de hectare, instalațiile modulare urmează să aibă o capacitate de producție energică de până la 300 MW, reprezentând până la o cincime din producția unei centrale nucleare tradiționale. Proiectul propus nu doar că urmărește să reinjecteze viață economică într-o zonă macinată de declin industrial, dar și să genereze până la 4.000 de noi locuri de muncă locale. Conform declarațiilor lui Cosmin Ghiță, CEO-ul Nuclearelectrica, aceste reactoare sunt intenționate să alimenteze ce se preconizează a fi prima fabrică de oțel verde a Europei și o unitate de producere a cimentului.
Primarul Constantin Stroe al învecinatei Șotânga reflectă la impactul emotional al închiderii termocentralei, eveniment ce a condus la migrația unei părți a populației și la destrămarea comunității. Cu speranța revitalizării zonei, proiectul nu este fără riscuri, având în vedere că tehnologia nucleară inovativă încă nu a fost implementată pe scară largă și este operațională doar în Rusia și China.
Cu politica sa curajoasă, România riscă miliarde în speranța că va reuși să aducă prosperitate și oportunități, transformând zona Doicești într-un model de succes pentru tranziția energetică a Europei. Totuși, privind peisajul actual, scepticismul persistă în legătură cu capacitatea de materializare a acestei viziuni în câțiva ani. Pariul stă acum pe masa viitorului, cu întrebări încă fără răspuns despre siguranță, costuri și eficiență.